Jucarii si jocuri in aer liber

Internetul, ca orice alt fenomen social, are beneficii insa si aspecte negative. In privinta lucrurilor pozitive, libertatea de exprimare se afla printre cele mai importante, din nefericir insa exista si reversul medaliei, daca oricine poate scrie...atunci oricine scrie. Asta inseamna si ca sfaturi medicale dau oameni care nu au o pregatire in domeniu, ca sfaturi privitoare la casnicie dau celibatarii, cei fara copii stiu foarte bine cum se cresc copiii si fizicienii iti explica cum este cu lucrul mecanic si fizica cuantica.
Exista informatii contradictorii aproape in toate domeniile si cu privire la orice.
Exista si exceptii insa, daca nu toti specialistii sunt de acord cu privire la beneficiile fructelor spre exemplu, pana acum nu cred ca exista persoana cu pregatire in domeniu sau fara, care sa nu recunoasca beneficiile extraordinare aduse de jocurile in aer liber, de statul afara, de alergatul copiilor in parc, prin comparatie cu statul in casa si jucatul pe diferite device-uri electronice spre exemplu.

Beneficiile jocului in aer liber nu pot fi negate de catre nici un fel de specialisti, indiferent de domeniu: medicina, sport de performanta, nutritionisti, antrenori de fitness, mecanici su chimisti, habotnici sau liber-ganditori.

Prin prisma acestor opinii, am incercat de cand s-au nascut, sa ii tin pe copiii mei cat mai mult afara, in parc. Ceea ce nu este usor la varsta si in generatia lor, intrucat tentatiile ce tind sa ii tina cat mai mult in casa si cu ochii in cine stie ce tableta, sunt numeroase si greu de rezistat mai ales pentru psihicul lor fragil.

Am incercat sa "mobilam" si "utilam" curtea in feluri cat mai prietenoase, atractive pentru ei si sa le cumparam toate jucariile pentru aer liber posibile si imposibile, doar sa ii facem sa isi doreasca sa iasa afara si sa alerge, sa faca miscare. Pentru increderea in ei, pentru dezvoltarea lor psihica si fizica, pentru viitorul lor, am considerat ca acest lucru este mai mult decat necesar.

Acestea sunt jucariile si jocuri pentru aer liber cele mai apreciate, dintre toate cele cumparate pentru copiii mei:

Intoleranta la lactoza - cauze, simptome si tratament

articol de Irina Olteanu

Intoleranta la lactoza este o problema cu care se confrunta din ce in ce mai multe persoane. Desi nu exista in prezent un tratament curativ, aceasta afectiune poate fi tinuta sub control printr-un stil de viata responsabil. Cum se manifesta, cum poate fi diagnosticata si cum putem ameliora simptomele intolerantei la lactoza vom afla in cadrul articolului urmator.


Ce este intoleranta la lactoza

Reprezinta inabilitatea organismului de a digera lactoza, un tip de zahar care se gaseste in lapte si, in cantitate mai mica, in produsele lactate derivate. Nu este o boala in sine, ci de obicei o caracteristica determinata genetic. Persoanele care prezinta aceasta afectiune prezinta nivele insuficiente de lactaza, o enzima care catalizeaza procesul de hidroliza al lactozei in glucoza si galactoza in sistemul digestiv (enzimele sunt proteine care determina reactii chimice in corp).

Intoleranta la lactoza este clasificata in functie de cauze in 4 categorii:
- Intoleranta primara care este ereditara si afecteaza doar adultii fiind cauzata de absenta unei alele (una din multiplele forme pe care le poate avea o gena), reprezentand si cea mai comuna cauza a intolerantei la lactoza din lume
- Intoleranta secundara care este dobandita prin afectarea unei portiuni din intestinul subtire, de obicei in perioada copilariei (cauzata de gastroenterita, diaree, chimioterapie, paraziti intestinali sau alti factori de mediu)
- Intoleranta congenitala este mai rara fiind cauzata de o disfunctionalitate genetica care previne aparitia lactazei inca de la nastere. Copiii afectati nu pot digera laptele matern si de aceea poate reprezenta o problema
- Intoleranta familiala in cazul careia productia de lactaza este adecvata, dar nu functioneaza cum ar trebui (nu are loc procesul de descompunere chimica si nu este absorbita in sange). Aceasta intoleranta este de asemenea dobandita ereditar.

Doamna doctor Cerasela Antoniu, medic specialist pediatru la European Hospital mentioneaza:

"O problema specifica perioadei de sugar dar care poate apare chiar din perioada de nou nascut este intoleranta la proteinele din laptele de vaca. Aceasta este o reactie de hipersensibilizare de tip imuno alergic a organismului sugarilor la proteinele din laptele de vaca (beta lactoglobulina - cea mai alergenica, alfa lactoglobulina si cazeina) ce ajung la nivelul mucoasei digestive fara a fi descompuse, datorita imaturitatii fiziologice a sistemului digestiv al sugarului si declanseaza reactii de aparare fata de acesti alergeni.
Clinic se poate exprima doar sub forma unei dermatite atopice sau poate fi insotita si de manifestari digestive, respiratorii cu afectarea consecutiva a starii generale a organismului avand consecinte negative asupra cresterii si dezvoltarii ulterioarea sugarului."

Care este diferenta intre alergie si intoleranta

Alergia reprezinta reactia sistemului imunitar la unul sau mai multi compusi ai laptelui oricarui animal (cel mai des este intalnita alergia la cazeina alfa S1, o proteina din laptele de vaca). In cazul alergiei pot aparea reactii de tip anafilaxie (reactie alergica severa) care poate fi fatala. Doamna doctor Rodica Nedelea, specialist in nutritie si dietetica Pinner Test Romania www.pinnertest.ro ne ofera urmatoarele precizari:

"Alergia alimentara (cu anticorpi IgE) este o reactie rapida a organismului la un anumit aliment.

- In cazul acestui tip de reactii sistemul imunitar confunda un aliment cu un corp strain, rezultand o reactie alergica in cateva minute.

- Reactiile pot aparea si dupa ingerarea unei mici cantitati de mancare.

- In cazuri extreme se poate merge pana la deces.

Intoleranta alimentara (mediata de IgG)

-Deficite enzimatice - cum este intoleranta la lactoza.

-Hipersensibilitatea de tip chimic la aditivi.

-Reactii la histaminele din alimente.

-Au reactii intarziate.

-Pot fi implicate mai multe alimente.

-Reactiile pot aparea si la 72 ore de la ingerarea alimentelor in cauza.

-Foarte frecventa la copii.

-Datorita numarului mare de alimente consumate si a simptomelor tardive este greu de diagnosticat.

-Reactiile mediate de IgG sunt frecvente.

-Simptomele pot disparea dupa evitarea consumarii alimentelor daunatoare timp de 2 pana la 6 luni."

 
Ce cauzeaza intoleranta la lactoza?

In cazul intolerantei primare, afectiunea se agraveaza in timp si incepe in jurul varstei de 2 ani (cand organismul incepe sa produca mai putina lactaza) insa majoritatea copiilor nu prezinta simptome decat in adolescenta sau la maturitate si ereditatea este cauza principala pentru aparitie. In cazul intolerantei secundare, este asociata altor boli cum este diareea cronica, boala celiaca, boala lui Crohn sau chimioterapie. In cazul acesteia, poate aparea la orica varsta, dar este mai des intalnita in copilarie. Si in cazul diareei acute (de origine infectioasa sau virala) apare insa o intoleranta la lactoza, dar temporara. Se pare ca afectiunea este prezenta in special in categoria de varsta 20-40 ani si 44% din femei isi redobandesc abilitatea de a digera lactoza in timpul perioadei de sarcina.
Care sunt simptomele intolerantei la lactoza

Persoanele intolerante pot resimti un disconfort in decurs de 30 de minute pana la 2 ore dupa consumul de lapte si produse lactate. Simptomele variaza de la o persoana la alta, de la moderate pana la severe, in functie de cantitatea de lactoza consumata si de tolerabilitatea personala (unele persoane pot tolera un pahar de lapte fara a prezenta niciun simptom, pe cand altele nu). Simptomele cel mai des intalnite presupun: durere abdominala, balonare, gaze, diaree, meterorism abdominal (sunete ciudate in stomac), greata si chiar varsaturi.

 
Cum este intoleranta la lactoza diagnosticata

Este destul de dificil de diagnosticat deoarece simptomele independente nu o diferentiaza de alte probleme digestive (cum sunt sindromul de colon iritabil). Un examen medical complet in care istoricul medical joaca un rol esential se impune alaturi de cateva teste disponibile, in functie de varsta pacientului. Pentru persoanele adulte (chiar si copii mai mari) sunt extrem de eficiente testul respirator cu hidrogen, in cadrul caruia se estimeaza cantitatea de hidrogen in aerul expirat (emanata in cantitate sporita in cazul acestei afectiuni) dupa ingerarea unei bauturi bogate in lactoza. Dureaza un timp indelungat si presupune acuratete, de aceea copiii nu il pot efectua in general. De asemenea, se poate efectua un test de sange care este denumit test genetic (este mai scump si identifica mutatiile genetice care apar) care este realizat extrem de rapid si este concludent chiar daca bolnavul nu a consumat lactoza recent. In plus, exista si posibilitatea testarii aciditatii scaunului (o alta metoda recomandata pentru copii) deoarece lactoza nedigerata creeaza acid lactic si alti acizi grasi care pot fi detectati intr-o proba de scaun. Adeseori utilizata (si avantajoasa din punct de vedere financiar) este metoda excluderii, care presupune scoaterea treptata din meniu a alimentelor care conduc la intolerenta (pentru a identifica alimentul la care apare) care pot fi introduse apoi din nou, in functie de gravitatea afectiunii. Foarte rar este intrebuintata biopsia celulelor peretelui intestinului subtire. Aceasta poate fi obtinuta prin endoscopie sau prin introducerea unor capsule ce trec prin gura sau caile nazale pana in intestine. Fiind insa necesara sedarea pacientului, nu se efectueaza decat in cazuri extreme.

Doamna doctor Rodica Nedelea, specialist in nutritie si dietetica Pinner Test Romania www.pinnertest.ro ne impartaseste urmatoarele informatii cu privire la metodele de testare:

"Intoleranta la lactoza este este cel mai raspandit deficit enzimatic si este conditionat genetic.
-Testul genetic (cel pe care il recomandam este cel efectuat de laboratoarele Synevo).
-Testul de incarcare cu lactoza
De asemenea in cele mai multe cazuri se recomanda efectuarea unui test de depistare a intolerantei alimentare, pentru a se determina daca copilul are si alte intolerante alimentare. Testul de depistare a intolerantei alimentare Pinner Test poate fi efectuat incepand cu varsta de 2 de ani, intrucat copiii atunci au imunitatea bine dezvoltata. Pinner Test scaneaza intoleranta alimentara la 200 dintre cele mai consumate alimente si foloseste o metodologie medicala de ultima ora, denumita Microarray Plus."

Care sunt factorii de risc ai intolerantei la laxctoza

Factorii de risc sunt varsta, persoanele in varsta fiind mai predispuse decat tinerii, ereditatea (in special locuitorii din zona nord-europeana), radio-terapia (in special pentru abdomen), nasterea prematura (adeseori simptomele apar abia la 3 ani sau mai mult de la nastere).
Cum este tratata intoleranta la lactoza?

Desi nu puteti influenta organismul in abilitatea sa de a produce (sau nu) lactaza, simptomele pot fi controlate prin modificari in dieta. Majoritatea persoanelor care sufera de intoleranta la lactoza pot consuma o oarecare cantitate de produse cu lactoza, dar exista si persoane care prefera sa reduca cantitatile pentru a le putea tolera mai bine sau chiar sa le consume alaturi de alte alimente. Studiile indica faptul ca persoanele care sufera de aceasta afectiune pot consuma fara probleme produse derivate cum sunt iaurtul sau branza maturata, insa exista si variante (mai scumpe) de lapte fara lactoza sau cu continut redus de lactoza. Iaurturile realizate cu ajutorul culturilor active si vii de bacterii sunt benefice deoarece culturile bacteriene convertesc lactoza in acid lactic, astfel incat iaurtul poate fi mai bine tolerat datorita unui nivel mai scazut de lactoza (prin comparatie cu cel normal).
Pot fi de ajutor si produsele din lapte de soia sau chiar din lapte de capra (nu este benefic pentru toate persoanele). Problemele care apar in special din cauza acestei afectiuni sunt legate de aportul de calciu, esential pentru cresterea si repararea oaselor (la orice varsta), o carenta in acest sens putand conduce la oase fragile care se pot fractura usor (chiar osteoporoza). Calciul poate fi regasit insa si in alte alimente, cum sunt broccoli, produse fortificate cu calciu (paine sau sucuri), somon conservat, substituenti ai laptelui (lapte de soia sau de orez) portocale, rubarba, spanac etc. Aportul de calciu trebuie insa corelat cu cel de vitamina D (ajuta procesul de absorbtie) care poate fi gasita in alimente cum sunt: oua, ficat, iaurt fortificat cu vitamina D sau lapte (special). De asemenea, expunerea la soare contribuie la procesul natural de sinteza al acestei vitamine in organismul uman.

Doamna doctor Cerasela Antoniu, medic specialist pediatru la European Hospital ne mentioneaza urmatoarele aspecte:

"Intoleranta la proteinele laptelui de vaca necesita doar tratament dietetic, cu exceptia formelor cu manifestari respiratorii care necesita tratament adecvat.
In cazul sugarilor alimentati natural, mama trebuie sa excluda din alimentatie laptele de vaca si sa continue alaptarea. Pentru sugarii alimentati artificial, se recomanda o formula de lapte hipoalergenica, cu proteine hidrolizate partial sau total in functie de severitatea manifestarilor clinice.
Nu se vor administra lapte de capra, oaie sau formule de lapte cu proteine din soia deoarece reactiile alergice se pot declansa si in aceste cazuri. De regula, dieta se mentine pana la varsta de 1 an, dar atentie la diversificare: prudenta la introducerea oualelor (albusul este exclus), citrice, capsuni, fructe de padure si dupa varsta de 1 an, precautie la administrarea de peste, icre, nuci, alune.
Aceasta sensibilitate poate sa dispara dupa varsta de 4 ani dar exista si copii la care alergia alimentara (la peste, nuci, arahide) persista uneori si toata viata.
Pentru a preveni aparitia intolerantei la proteinele laptelui de vaca, Societatea Europeana de Gastroenterologie si Nutritie Pediatrica, recomanda:
Alaptarea tuturor sugarilor pana la varsta de 6 luni cu excluderea laptelui de vaca din dieta mamei
Introducerea unor formule hipoalergenice, de preferat cele cu proteine complet hidrolizate pentru copiii diagnosticati cu aceasta boala
Evitarea laptelui de capra, oaie, soia datorita unei similitudini antigenice intre laptele de vaca si acestea
Inceperea diversificarii dupa varsta de 6 luni, cu evitarea alimentelor alergenice."

 
Intoleranta la lactoza - produse de evitat

Desi multe persoane nu realizeaza, exista o multime de alte produse in afara de cele lactate care pot contine lactoza, cum sunt produsele de panificatie sau patiserie: biscuitii, prajiturile si vafele, gogosile, torturile si rulourile, cerealele procesate, supele sau cartofii instant, chips-urile, mezelurile procesate (sunca, carnati, cremvursti), margarina, sosurile de salata, batoane proteice, bomboane, topinguri si creme. Prin urmare este bine sa verificati cu atentie etichetele inainte de a le achizitiona. Doamna doctor Rodica Nedelea, specialist in nutritie si dietetica Pinner Test Romania www.pinnertest.ro ne mentioneaza urmatoarele:

"In urma depistarii intolerantei la lactoza vor fi eliminate alimentele care contin lactoza timp de 2 pana la 6 luni. Alimentele care contin lactoza sunt: orice lapte de origine animala si produsele lactate.

-supe la plic si sosuri

-prajituri, torturi produse de patiserie, margarina.

-mustarul, maioneza si ketchup-ul

-inghetata si ciocolata

-atentie la mezelurile preambalate"

Intoleranta la lactoza - complicatii

In general nu apar complicatii severe, dar pe termen lung sistemul osos poate fi afectat, aparand osteopenia si osteoporoza. In cazul copiilor mici insa intoleranta la lactoza poate conduce la deshidratare si malnutritie daca nu este diagnosticata la timp.
In cazul in care observati prezenta simptomelor enuntate anterior si observati o corelare a acestora cu produsele lactate este bine sa efectuati un control medical pentru a va asigura, deoarece aceasta afectiune, desi nu este severa, poate interfera serios cu stilul de viata.

Multumim doamnelor doctor Rodica Nedelea si Cerasela Antoniu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

sursa articol: www.qbebe.ro

Sfaturi pentru achizitionarea unui patut pentru bebelusi


Un patut pentru bebelusi reprezinta una dintre cele mai importante achizitii pe care viitorii parinti le fac. E normal. La fel de normal este si faptul ca multi dintre ei nu stiu ce sa aleaga, pentru ca pe piata exista numeroase modele, unele care iti atrag usor privirea, dar care se dovedesc de cele mai multe ori a fi incompatibile fie cu spatiul in care urmeaza sa fie amplasat patutul pentru bebelusi, fie nu indeplinesc toate conditiile de siguranta pentru cel mic.

Cum alegem un patut pentru bebelusi ideal? Iata cateva sfaturi care va vor ajuta la cumparaturi:
  • Nu pretul patutului trebuie sa fie principalul criteriu de selectie, ci siguranta copilului. Un patut scump nu garanteaza aceasta conditie.
  • Indiferent de tipul patutului pentru bebelusi, aveti grija ca peretii laterali sa permita o circulatie buna a aerului. Daca patutul este din material textile, alegeti unul care sa aiba toti peretii din plasa.
  • Ideal este ca patutul sa aiba roti cu opritoare sau detasabila. In primele luni de viata, veti vrea sa il mutati dintr-o camera in alta. Mai mult decat atat, rotile va vor ajuta sa stergeti mai usor praful de sub patutul pentru bebelusi.
  • Inainte sa cumparati patutul, analizati cu atentie marginile si cautati un model care sa aiba o protectie a acestora, dintr-un material moale, pentru ca cei mici au tendinta sa muste marginile patului in momentul in care pot ajunge la ele.
  • Ganditi-va din timp unde vreti sa amplasati patutul pentru bebelusi, faceti masuratorile necesare inainte sa mergeti la cumparaturi, pentru a sti cu exactitate dimensiunile pe care contati.
  • Daca alegeti un patut din lemn, atunci alegeti unul care sa aiba macar un perete detasabil, cu un sistem usor de folosit. Daca v-ati hotarat sa alegeti un patut pliabil cu peretii din material textil, atunci trebuie sa alegeti unul cu fermoar lateral. Nu de alta, dar va va fi mult mai usor sa puneti si sa il luati pe cel mic atunci cand veti transforma patutul pentru bebelusi in tarc.
La Noriel gasesti o gama variata de patuturi pentru bebelusi, la preturi pentru toate buzunarele. In primele luni de viata, un patut pentru bebelusi reprezinta universul pentru el, locul in care descopera pentru prima data chipul mamei, culorile si muzica. Astfel ca este ideal ca el sa aiba cel mai frumos univers, dar unul si pentru parintii care pun pe primul loc singuranta si confortul bebelusului lor.

Descopera la Noriel mobila pentru copii perfecta pentru micutul tau. Iar transportul este gratuit la comenzi de minimum 150 de lei.

Recomandari si sfaturi in privinta jucariilor pentru copii isteti




Exista o carte care se numeste "Geniile nu se nasc ci se formeaza". Autorul, un profesor de sah din Ungaria, sustine o teza conforma careia daca un copil se naste sanatos din punct de vedere fizic si psihic, poate sa ajunga geniu, daca parintii depun toate eforturile in acest sens. Pentru a isi demonstra teoria, autorul s-a casatorit cu o femeie de stiinta din Rusia si impreuna au facut 3 copii. Toate cele 3 fete, au un IQ de peste 160. Doua dintre ele, sunt grandmaster chess, printre cele mai bune jucatoare de sah din lume, Judit Polgar spre exemplu, una dintre fiice, fiind considerata cea mai mare jucatoare de sah a tuturor timpurilor si singura femeie din lume, care l-a invins pe Kasparov, in acelasi timp fiind si cea mai tanara persoana ce a obtinut titlul de mare maestra internationala in sah, la doar 15 ani. Cea de a treia fiica, este angajata NASA si este unul dintre cei mai mari oameni de stiinta contemporani, specialista in fizica nucleara.

Ceea ce a incercat insa sa demonstreze tatal lor si din punctul meu de vedere i-a reusit, a fost ca un copil in care se investeste destula munca si care este de mic copil antrenat, poate sa ajunga un geniu, fara ca acest lucru sa ceara abilitati speciale. Bineinteles ca exista si factori de mediu, ca mostenirea genetica are o mare influenta insa...cel mai bun exemplu este din punctul meu de vedere, faptul ca Einstein desi a avut copii, acestia nu au stralucit in nici un domeniu, desi din punct de vedere genetic, nu cred ca se indoieste nimeni ca au avut de unde sa preia cele mai bune gene posibile si exemple de acest fel, sunt multiple. Polgar, tatal copiilor de care vorbeam mai sus, el insusi un mare maestru in sah, care a reusit sa il infranga pe Karpov si Spassky, spre deosebire de ceilalti parinti geniali, si-a si indrumat copiii si a muncit inca de cand s-au nascut cu acestia pentru a le oferi tot ce putea, ca acestia sa devina cu adevarat isteti, mai mult decat isteti, chiar geniali.

Concluzia mea, dupa ce am citit cartea lui Polgar a fost sa incerc nu sa imi cresc copiii pentru a demonstra vreo teorie sau pentru a ii face geniali ci doar, sa spunem, sa fie deasupra cvasi-unanimitatii oamenilor din jur. Si eu cred ca am reusit acest lucru. Rezultatele pe care acestia el au in scoala, sport si sah, imi confirma aceasta ipoteza.

Cred ca o inraurire deosebit de puternica, asupra dezvoltarii lor psihice, a avut-o, pe langa numeroasele activitati pe care acesti le-au desfasurat si probabil si acestea influentate fiind, de jucariile pe care le-am cumparat copiilor. Hai sa spunem altel, sa incercams a demonstram acest lucru, prin reductio ad absurdum: crezi ca daca le cumperi copiilor tai, doar jucarii de genul sabii si pistoale, acestia vor deveni geniali in sah? Crezi ca daca respectivii copii se joaca doar cu masinute, vor deveni foarte buni, in ...fotbal? Crezi ca daca se joaca doar fotbal, vor deveni in viata niste specialisti in matematica? Pentru ca eu personal, nu cred acest lucru. Nu am vazut vreun fotbalist care sa lucreze in cuantica, dupa cum nu am vazut vreun fizician care sa fie super jucator in NBA.

Ceea ce vreau sa va spun este ca tipul de jucarii ce afecteaza in mod direct ocupatiile si talentele copiilor, vor construi viitorul adult si ii vor oferi, sau nu, un drum in viata, il vor ajuta sa isi descopere talentele, inclinatiile.

Spre exemplu, cumparandu-i copilului meu, jucarii controlate electronic, am descoperit ca acesta a devenit din ce in ce mai pasionat de intrebari privind circuitele electronice, modul de comunicare wireless intre radio-comanda si jucaria respectiva si de aici o multime de intrebari despre standardele de comunicatie, despre timpii de raspuns, despre circuite si despre procesoare, instructiuni, memorie ram, tipuri de controllere etc. Si acestea este doar un mic exemplu.

Dar, daca v-am captat interesul, haideti sa va exemplific ce jucarii i-am cumparat copilului si retineti ca important este ca atunci cand copilul este curios cu privire la un lucru sau la modul de functionare al unei jucarii, sa aveti rabdarea si pregatirea necesara pentru a ii satisface curiozitatea:


Oferiti-le copiilor vostri, atentia si informatiile de care au nevoie si veti avea, niste mici genii, niste copii care se vor descurca in viata, fiind in stare sa gandeasca singuri, intr-o lume in care parca nimeni nu mai gandeste ci doar imita comportamente.





5 probleme comportamentale la copii

Problemele comportamentale ale copiilor pun pe jar rabdarea parintilor si reprezinta unele dintre cele mai mari provocari in disciplinarea lor. Exista cateva probleme de comportament frecvente la varste mici - intreruperea conversatiilor, obraznicia, accesele de furie, agresivitatea - care pot deveni obiceiuri si pot afecta serios dezvoltarea copiilor. Este important sa fie identificate si revizuite la timp! Iata cum!

Intreruperea conversatiei celorlalti

Lipsa de rabdare este o caracteristica specifica copilului mic. Acesta are tendinta de a se baga tot timpul peste tine cand vorbesti cu cineva si de a te intrerupe din discutii importante. Este o atitudine fireasca, provenita din toleranta scazuta la frustrare specifica varstei. Chiar si asa, aceasta reactie nepoliticoasa nu trebuie sa fie ignorata in comportamentul lui.

Este recomandat sa iei masuri si sa intervii inca de prima data cand copilul iti intrerupe un dialog cu o alta persoana. Vorbeste cu el si explica-i care sunt principalele reguli de respectat in timpul unei conversatii intre doua persoane. Repeta-i-le constant pana cand ii intra in reflex sa nu mai faca acest lucru.

Jocurile de rol sunt cele mai utile pentru a ajuta copilul sa-si revizuiasca acest tip de comportament.

Accesele de furie sau crizele de isterie in public

Crizele comportamentale izbucnite in public sunt unele dintre problemele majore de comportament intalnite la copii mici. Sunt reactii realizate cu scopul de a-ti atrage atentia, de a obtine ceva sau de a se sustrage unei activitati. Este important sa afli si sa iei in calcul cauzele care duc la aparitia acestor accese, pentru a le putea revizui in comportamentul lui.

Oricat de greu ti-ar fi sa nu iti iesi din fire in momentele in care copilul se tavaleste pe jos, numara pana la zece, respira adanc si calmeaza-te. Apoi, vorbeste cu el pe un ton calm si intreaba-l de ce reactioneaza astfel. Nu recurge la amenintari si pedepse, deoarece vei rezolva situatia pe moment, insa nu vei reusi sa il dezveti pe termen lung sau definitiv de acest comportament.

Cum iti inveti copilul sa gandeasca pozitiv. Iata ce spune psihologul Irina Petrea!

Odata ce afli motivele care il imping spre astfel de reactii, vei putea lua si masurile adecvate pentru a-l ajuta sa isi revizuiasca atitudinea si sa gaseasca moduri civilizate de exprimare.

Sfidarea (neascultarea, obraznicia)

De cate ori nu ti s-a intamplat sa rogi copilul sa faca ceva, iar acesta sa te ignore sau sa te refuze? Ca multi parinti, probabil ca ai avut de-a face cu multe reactii obraznice sau sfidatoare din partea copilului. Foarte multi parinti nu isi dau seama ca, de multe ori, chiar ei provoaca astfel de reactii din partea celui mic. Provin din modul in care i se adreseaza si din atitudinea lor in fata lui.

Atunci cand tonul unei solicitari nu este ferm, mesajul transmis nu este coerent sau cand il pui in situatia de a avea de ales intre a face sau nu ceva, incurajezi tu insati astfel de probleme in comportamentul copilului. Nu trebuie sa fii dura si agresiva cu el. Insa trebuie sa ai grija ca solicitarile sa fie scurte, clare si concise, enuntate pe un ton serios si ferm, dar sa nu para ca i se impun, ci ca este rugat sa le faca.

Foloseste cuvinte prietenoase, roaga-l frumos, dar nu ii da de ales. Nu il intreba niciodata "ai vrea sa faci curatenie in camera?" ci spune-i "te rog frumos, fa curatenie in camera ta acum". In felul acesta, i te adresezi ferm, dar politicos, iar mesajul este clar.

Agresivitatea sau violenta

Agresivitatea este o inclinatie naturala, innascuta, la copii. Depinde foarte mult de educatie si de mediul in care se dezvolta copilul daca agresivitatea escaladeaza in comportamentul lui sau este folosita ori valorificata in scopuri constructive.

Copiii mici au tendinta de a se lovi intre ei, de a se impinge unii pe ceilalti. Cele mai multe reactii agresive ajung sa se iste dintr-o simpla joaca, insa nu trebuie neglijate. Chiar daca multe dintre aceste incidente sunt minore, este important sa intervii rapid si sa iei masuri, altfel agresivitatea va deveni un obicei.

Violenta fizica ar putea fi inteleasa de copil ca metoda potrivita de a rezolva neintelegeri sau probleme. Transmite si mesajul ca a rani alte persoane este un comportament acceptabil. Este important sa reactionezi prompt la fiecare incident violent in care e implicat copilul. Accentueaza-i faptul ca lovitura lui a ranit celalalt copil. Intreaba-l cum s-ar simti el daca ar fi lovit sau daca i-ar placea acest lucru. Raspunsul va fi probabil "nu".

Subliniaza-i faptul ca nu este acceptabil sa ii ranesti pe ceilalti. Intreaba-l si de ce l-a lovit. Cauza actiunii sale te poate ajuta sa inveti copilul sa isi rezolve problemele si conflictele pe cale pasnica si sa-si controleze impulsurile. Probabil ca iti va spune ca s-a suparat, deoarece partenerul de joaca nu a vrut sa ii dea o jucarie, l-a jignit ori nu s-a supus vointei lui.

Pentru fiecare dintre aceste situatii exista metode pasnice, nonviolente, pe care este bine ca cel mic sa le stie si sa invete sa le foloseasca in astfel de situatii. Invata-l sa-si exprime trairile si emotiile verbal si sa gaseasca solutii creative la conflictele care se nasc atunci cand se joaca in grup.

Minciuna

Minciuna este o problema de comportament care se dezvolta firesc si apare frecvent in comportamentul copilului mic, dar care poate deveni o problema atunci cand capata proportii si devine un obicei. Copilul mic minte pentru a ascunde o boacana pe care a facut-o, din frica de a nu fi pedepsit, pentru a se da mare sau a iesi in evidenta in fata altora, din razbunare ori pentru a-ti atrage atentia.

Este foarte important sa il ajuti sa renunte la obiceiul de a minti inainte sa descopere ca minciunile ii aduc beneficii sau ca devin o metoda prin care obtine ceea ce doreste. In acest caz, se va folosi de ele pentru a-si atinge scopurile si cu greu il vei mai dezobisnui de ele. Descopera motivele pentru care minte si asigura-l ca, atunci cand ceilalti ii vor descoperi minciunile, va fi mereu considerat si tratat ca un mincinos.

Nimeni nu il va mai crede vreodata, chiar daca spune adevarul, ceea ce poate fi frustrant si neplacut. In plus, proverbul "minciuna recunoscuta este pe jumatate iertata", este o metoda pe care merita sa o iei in calcul si sa o aplici in disciplinarea lui.

sursa articol

6 probleme minore in comportamentul copiilor pe care sa nu le ignori

Micile abateri de comportament ale copilului au tendinta de a fi adesea ignorate de catre parinti. Daca nu este vorba de vreo incalcare majora a regulilor disciplinare sau a bunelor maniere, parintii trec cu vederea micile razvratiri, existand riscul ca, in timp, acestea sa se transforme in probleme comportamentale majore.

Iata principalele probleme minore de comportament pe care este bine sa le "tratezi" la timp, pentru a evita complicatiile de mai tarziu!

Intreruperea frecventa a conversatiilor

Nu faci mare haz atunci cand copilul tau de cativa anisori te trage de maneci cand vorbesti la telefon sau se agata de piciorul tau si te striga insistent cand esti implicata intr-o conversatie. Le consideri normale si stii ca, la varste mici, copilul are nevoie de multa atentie.


Gresit, spun psihologii, care sunt de parere ca nu exista nicio explicatie pentru care copilul ar trebui sa fie lasat sa intrerupa conversatii. Este un exemplu de purtare necorespunzatoare care trebuie taiat din radacini. Acest lucru se poate face numai prin impunerea unor reguli in acest sens si prin explicatii pe intelesul lui.

De fiecare data cand incearca sa te intrerupa, aminteste-i care este regula de buna purtare atunci cand doua persoane vorbesc. Apoi, da-i un exemplu simplu, pentru a-si da seama cat de neplacut este sa te intrerupa cineva cand esti in mijlocul unei conversatii.

Tratamentul indiferent pe care ti-l aplica frecvent

Se intampla frecvent sa il strigi sau soliciti intr-o activitate si copilul sa te ignore si sa se prefaca ca nu te aude? Daca in acele momente renunti la ideea de a-l mai chema la tine, este total gresit. Copii au tendinta de a-si ignora parintii atunci cand ceva nu le convine, cand sunt suparati pe ei sau vor sa atraga atentia.


Niciunul dintre motive nu este bun pentru a-l lasa sa se comporte astfel. Pentru fiecare dintre problemele enumerate, exista modalitati potrivite prin care isi poate transmite mesajul si trebuie sa stie acest lucru. Nu tolera tratamentul indiferent al copilului.

Fa-l atent la tine de fiecare data atunci cand vorbesti cu el. Explica-i ca, atunci cand il strigi pe nume, trebuie sa iti raspunda, indiferent de ceea ce face. Asa cum tu esti disponibila pentru el ori de cate ori are nevoie de tine sau te striga, aceeasi pretentie o ai si tu de la el. In caz contrar, asigura-l ca vor exista consecinte.

Pune-l la curent cu aceste consecinte, pentru a sti la ce sa se astepte de fiecare data cand hotaraste sa nu te "auda" cand vorbesti cu el.

Micile reactii violente in timpul jocurilor de grup

Nu tolerezi violenta sau agresivitatea copilului, dar nici nu faci o tragedie atunci cand impinge putin un coleg de joaca ori il trage usor de par. Nu ti se par probleme majore de comportament, ci doar niste mici copilarii. De la o simpla impunsatura pana la conflicte violente severe cu alti copii nu este un pas foarte mare, spun specialistii.

Acestia sunt de parere ca parintii nu ar trebui sa tolereze nici cea mai mica forma de agresivitate in comportamentul celui mic si ca trebuie sa ia masuri imediate atunci cand astfel de conflicte au loc.

De fiecare data cand copilul reactioneaza agresiv, intrerupe-l imediat din ceea ce face, ia-l deoparte si explica-i care sunt consecintele actiunii lui, dar si de ce este inacceptabil sa reactioneze astfel.

Stabileste reguli pentru comportamente violente si pedepse pe masura incalcarii lor. Este important sa inteleaga ca orice comportament agresiv, indiferent de cat de minor ar fi, este inacceptabil. Ajuta-l sa gaseasca alternative pasnice la modul in care isi rezolva problemele, pentru a renunta la astfel de reactii.

Micile minciuni pe care le scorneste adesea

Nu esti de acord cu minciuna, dar nici nu iei masuri la cea mai mica nascocire care ii iese pe gura. Copilul nu poate face diferenta intre minciuni rele si bune sau intre nascociri grave si puerile, de aceea, este important sa nu acepti niciun comportament de acest fel.


Doar in acest fel, ii transmiti mesajul ca, indiferent de motivul pentru care o face, minciuna nu este o idee buna si are intotdeauna consecinte negative

Santajul emotional pentru obtinerea lucrurilor dorite

La varste mici, copilul este un mic parsiv. Este suficient ca o singura data sa ii oferi o jucarie in schimbul unui serviciu pe care i-l soliciti ca micutul sa prinda gustul mitei si sa repete experienta ori de cate ori i se ofera ocazia, ceea ce iti poate ingreuna efortul de a-l educa si disciplina corect.


In momentul in care stabilesti de la bun inceput reguli cu privire la diverse comportamente pe care are voie sa le faca si pe care nu, dar si un set de pedepse pentru fiecare incalcare a lor si esti perseverenta in aplicarea lor, nu vei fi nevoita sa treci prin astfel de situatii. Copilul va sti exact ce are de facut si ce se intampla daca nu respecta regulile, iar mita sau negocierile nu-si au locul in acest context.


Ti se pare ca raspunsurile obraznice pe care ti le ofera adesea copilul sunt doar o dovada a faptului ca vrea sa-si impuna personalitatea si ca incearca sa se descopere pe el insusi? Gresit, spun specialistii, care sustin ca nu exista nicio justificare pentru tonul ridicat sau cuvintele urate pe care cel mic ti le arunca frecvent.

Nu tolera un astfel de comportament si ia masuri imediate. In momentul in care copilul ridica tonul la tine, opreste-l si spune-i ca nu esti dispusa sa vorbesti cu el cand are aceasta atitudine.

Daca nu inceteaza, pleaca de langa el si spune-i ca o sa il asculti si o sa mai vorbesti cu el in momentul in care o sa-si schimbe comportamentul si o sa te abordeze corespunzator. Obraznicia este problema de comportament care nu trebuie tolerata sub nicio forma.

sursa articolului

Ofera-i copilului tau, timp liber si acces la jocuri si jucarii

Toti ne dorim sa le oferim copiilor nostri, o copilarie fericita. Problema este ca nu toti copiii sunt la fel si nici nu exista o reteta universal valabila pentru toti copiii.

Actualii copii vor fi viitori doctori, politisti, bucatari, vanzatori, asistenti, contabili, sportivi de performanta, programatori, arhitecti, avocati, directori, bogati sau mai putin bogati, oameni buni sau mai putin buni.

Noi credem ca mare parte din ceea ce defineste un viitor adult, isi are radacinile in copilarie.

Nu credem ca un singur element, le dicteaza viitorul, ba dimpotriva, credem ca sunt o groaza de variabile ce le vor defini viata: de la comportamentul parintilor, la situatia financiara, rezultatele la invatatura, performantele sportive, religia sau lipsa ei, anturajul, tarele, complexele, atitudinea, fizicul etc.

Toate acestea, intr-o mai mica sau mai mare masura, vor construi, asemenea caramizilor unui joc de lego, viitorul adult. Unele dintre acestea sunt total sub controlul nostru ca si parinti, unele caracteristici le transmitem la nivel genetic, altele la nivel comportamental, unele se transmit prin anturaj, prin reusite sau insuccese, altele sunt favorizate de mediu.

Dar nu uitati, aproape toate isi au radacinile in copilarie. Unele le putem controla pana la o anumita varsta si intr-o anumita masura, altele insa sunt total independente de catre noi.

Personal, suntem de parere ca jucariile alese pentru copii, isi pun destul de puternic, amprenta in privinta viitoarelor preocupari si pasiuni ale copilului si de ce nu, de multe ori le definesc intreaga viata.

Acestea sunt jucariile de la Noriel pe care noi vi le recomandam pentru copiii intre 5 si 8 ani:






Dragostea pentru scoala si invatatura

Zilele acestea scolile si-au deschis larg bratele pentru copiii nostri. Pentru multi dintre ei, aflati in clasa pregatitoare sau clasa I, este un inceput de drum in viata. Am vazut multe chipuri emotionate si am auzit multe intrebari nerostite: Oare va fi bine? Cum se va descurca puiul meu? Ii va placea sa mearga la scoala si sa invete?

In Pastila de psihologie de astazi, Psihologul clinician si educational Monica Bolocan ne ofera cateva sfaturi despre cultivam copiilor dragostea pentru scoala si invatatura.

Lunile care urmeaza vor fi “piatra de incercare” pentru multi copii aflati la primul lor examen al vietii: adaptarea la viata scolara. O lume noua, cu cerinte si reguli noi si, mai ales, cu transformarea invatarii din joaca in responsabilitate. Cum ii putem ajuta sa aiba dragoste pentru scoala si invatatura? Iata cateva sfaturi utile:

In primul rand, oricare ar fi parerea ta despre “sistem”, scoala sau cadre didactice, incearca sa ii comunici copilului numai aspectele pozitive. Abtine-te de la a comenta de fata cu copilul despre lucrurile care te deranjeaza sau te nemultumesc, oricat de marunte sau de semnificative ar fi ele. Problemele le poti rezolva cu adultii responsabili de aceste lucruri, nefiind necesara implicarea copiilor. Ei trebuie lasati sa se bucure de scoala pentru a invata cu placere.
copii-la-scoalaAtunci cand discuti despre scoala, invatatoare sau teme cu copilul tau sau in prezenta acestuia, arata respect prin ceea ce spui sau ceea ce faci. Ii vei transmite copilului tau aceasta atitudine, care este unul dintre ingredientele de baza ale motivatiei scolare.
Participa la sedintele de la scoala si comunica-i copilului ce s-a discutat acolo, stabilind ce aveti de facut. In felul acesta, ii transferi o parte din responsabilitati.
Povesteste-i copilului cum era cand mergeai si tu la scoala, ce era la fel si ce era diferit (ai grija sa pui accent pe transformarile pozitive, doar iti doresti sa il motivezi). Ajuta daca ai si cateva fotografii cu tine si colegii tai, sau cateva manuale vechi.
Arata interes pentru activitatile pe care le face copilul tau la scoala si trateaza-le cu seriozitate. Ajuta-l sa inceapa sa faca diferenta dintre “joaca” si “responsabilitate” si sa inteleaga ca “a invata” este responsabilitatea lui. Poti incepe prin a redefini programul lui zilnic de activitati, introducand capitolul “Invatare”, nu mai mult de 15 minute dupa-amiaza sau seara, cand ajungi acasa (la clasa pregatitoare este putin probabil ca micutii vor primi teme pentru acasa). Poti relua – pe scurt – notiunile invatate de copil la scoala, si, eventual, ii poti oferi informatii complementare din alte carti sau de pe internet. Lasa-l intai pe copil sa “te invete” el pe tine ce a facut sau a aflat la scoala, aratandu-te entuziast, interesat si, mai ales, necritic (nu uita sa iti iei si o tabla mica
de scris acasa pentru a crea un mediu propice micului invatator). Educa-i dragostea pentru a afla mai mult decat i s-a spus la scoala, transformand fiecare moment de invatare intr-o expeditie a cunoasterii.kids-activities
Obisnuieste-ti copilul sa isi organizeze ziua dupa un orar, si sa respecte termenele stabilite. Invata-l sa fie punctual. Creaza o rutina de pregatire pentru scoala si implica-ti seara copilul in echiparea ghiozdanului pentru a doua zi. Cititi impreuna orarul (pentru cei mici, care nu citesc inca, poti folosi imagini relevante pentru fiecare disciplina) si stabiliti ce caiete si ce manuale sunt necesare. Ajuta-l sa verifice daca are creioane ascutite si cerneala in stilou. Treptat, lasa-l pe copil sa faca singur aceste lucruri.
Lasa sa treaca prima luna de scoala si stabileste o intalnire cu invatatoarea copilului tau. Incearca sa afli cat mai multe despre comportamentul micutului (atat in ore cat si in pauze) pentru a putea lua din timp masuri, daca este cazul.



100 Sfaturi pe Care un Părinte ar Trebui Să Le Dea Copilului Său

UN COPIL ÎȘI ÎNCEPE VIAȚA CU MULT ENTUZIASM ȘI dragoste infinită, dar fiecare parinte știe că nu există instrucțiuni despre cum să-și crească copilul. Se spune că există două căi de iluminare spirituală: să te izolezi pentru douăzeci de ani într-o peșteră, unde să meditezi sau să fii părinte. În mod sigur îți trebuie maturitate, mult calm și răbdare ca acel copil frumos să devină un adult echilibrat . Băiatul meu are aproape patru ani și acești ani au fost cei mai frumoși din viața mea. Au fost totodată și cei mai solicitanți. Am făcut o groază de greșeli, am învățat pe măsură. Am luat idei de la alți părinți, unele au funcționat, altele nu au fost prea inspirate. M-am gândit să adun sfaturi de creștere a unui copil, sfaturi pe care le-am aplicat deja sau pe care mi-ar plăcea să le folosesc cândva. Unele sunt pentru copii de 2-3 ani, altele pentru adolescenți. Unele sunt clasice, altele ar putea fi controversate. Rămâne să alegi tu care ți se potrivesc.



În această listă, vei descoperi 100 de idei și sfaturi despre ce ai putea ca părinte să-l înveți pe copilul tău de acum (sau cel nenăscut încă) și cum să te asiguri că va ajunge un adult responsabil și matur. Învață-l să fie meru cel care este el, iar nu cine ești tu: de ex. nu-i cere să devină violonist, doar pentru că tu ai fi vrut să fii. La fel cu alte persoane din anturajul său. Spune-i cât te bucură reușitele sale și nu te concentra pe ceea ce nu a făcut bine. Cere-i părerea despre lucruri care sunt importante pentru tine. Încurajează-l să pună întrebări și să discute respectuos cu alți oameni – inclusiv doctorul, polițistul, profesorii sau orice altă poziție importantă. Cere-i să le respecte autoritatea, dar să nu se simtă inferior în fața ei. Învață-l că uneori vei face greșeli. Când o faci, recunoaște-o. Când greșești față de el, cere-ți scuze. Cere-i să facă la fel când a greșit față de tine. Spune-i că este OK să facă greșeli, toată lumea greșește. Cere-i să și le asume și să le repare, cu ajutorul tău dacă e cazul. Ajută-l să repare ce a greșit. Învață-l să dea mâna ferm. Cere-i să privească lumea în ochi atunci când salută sau vorbește cu cineva. Obișnuiește-te să-l privești când îi vorbești. Ești părintele său, nu prietenul său. Dacă nu înțelegi care este diferența dintre cele două, gîndește-te ce debusolat se va simți când prietenul său îl va disciplina. Ești părintele său și prietenul său. Pare că ar contrazice precedenta, dar nu o face. Uneori ești tătic, alteori ești tată. Uneori ești mămică, alteori mamă. Copilul are nevoie de amândouă. Eu nu am înțeles lecția asta până când mi-a deschis ochii o prietenă. Respectă-ți partenerul de cuplu, în prezența copilului și în afara ei. Învață-l că într-un cuplu respectul reciproc este esențial. Poate mai important ca dragostea. Învață-l că ora de somn este importantă. Respectă-i-o și cere-i să o respecte și el. Învață-l cum să te sune la lucru. Răspunde-i întotdeauna la telefoane. Dacă e prea mic ca să sune, învață-l să ceară adulților cu care stă (bunica, îngrijitoarea, mama, etc) să te sune. Răspunde la telefoane. Cere-i să curețe după el. Dacă este prea mic, curățați împreună dezordinea pe care a făcut-o. Învață-l că el trebuie să-și curețe. Sau măcar să ajute. Dacă a stricat ceva, cere-i să te ajute când repari. Chiar dacă asta înseamnă doar să-ți dea o șurubelniță, învață-l că este responsabil pentru faptele sale. Spune-i că el a stricat și trebuie să participe la reparare. Mi se pare ciudat să aud de situații în care copii distrug întreaga casă, iar în timp ce părinții pun totul la punct, copii se uită la televizor. Părinții devin astfel sclavii copiilor. Învață-l să dea înapoi lucrurile împrumutate de la alții. Și să-și ceară înapoi lucrurile pe care alți copii i le-au luat cu împrumut. Explică-i că nu trebuie să-i fie rușine pentru asta. Explică-i că jucăriile, dulciurile și orice alt lucru costă bani. Explică-i că mergi la lucru ca să câștigi bani (dacă ai o afacere, adaptează). Nu îl lăsa să creadă că banii îi primești în mod magic de la bancomat. Copilul meu ajunsese la un moment dat să creadă că bancomatul este o mașină magică care produce bani. Când mergi să plătești facturi ia-l cu tine. Explică-i că ai plătit curentul, gazul, rata la mașină, etc  – cu cuvinte potrivite vârstei sale. O carte foarte bună despre educația financiară a copiilor este Copil Bogat, Copil Isteț, scrisă de Robert Kiyosaki. Citește-o. Nu îi cumpăra tot ce îți cere, chiar dacă ți-o permiți. Uneori spune-i că nu aveți bani. Este bine să învețe că nu primește 100% tot ce își dorește. Învață-l că nu există nimic gratuit. Totul are un preț, nu neapărat în bani. Învață-l să nu fie risipitor: să stingă lumina când iese din cameră, să nu arunce la gunoi lucruri bune. Sunt fapte mici, care vor constitui fundația viziunii sale de adult legat de gestiunea banilor și a resurselor în general. Încurajează-l să economisească: ia-i o pușculiță și încurajează-l să pună bani deoparte pentru o excursie, o bicicletă sau ceva important. Pentru fiecare leu pus deoparte, promite-i că îi vei da încă un leu, ca să-și poată plăti excursia. Respectă-ți promisiunea. Nu-i da voie să lovească alți copii, dacă nu a fost lovit. Învață-l să se apere și cere-i să o facă, dacă a fost lovit. Un sfat controversat, dar rămân la părerea că dacă un alt copil îl lovește, trebuie să se apere, iar nu să stea și să ia bătaie. Povestește-i de eroii noștri naționali. De la Regele Carol I, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Regele Ferdinand, Avram Iancu, Regina Maria, artiști, oameni de știință, sportivi, inventatori, etc. Învață-l că românii au avut și au personalități deosebite. Oricum va fi mai atras de Superman, dar cel puțin seamănă-i ideea eroilor noștri naționali. Vezi și lista cu cărți biografice pentru alte idei. Arată afecțiune partenerului de viață, de față cu el. Chiar dacă va spune că e scârbos, o să-i placă. Lasă-l să se murdărească. Hainele pot fi spălate. Reasigură-l că nu o să moară dacă a sângerat puțin. Ia-l cu tine la lucru din când în când. Du-l cu tine când ai de rezolvat diverse probleme – la piață, cumpărături, croitor, ședința de bloc, întâlniri cu prietenii. Explică-i ce s-a întâmplat acolo. Când se poate, lasă-l să te ajute, chiar dacă o să dureze mai mult astfel. De exemplu la piață să pună el în cântar fructele. Am testat și te asigur că va fi încântat. Dacă îi ceri ceva, trebuie să faci tu însuți la fel. Exemplul personal este mai puternic. Dacă ai făcut ceva ce i-ai cerut lui să nu facă, recunoaște-o. Dacă îi ceri să nu înjure, nu înjura nici tu. Dacă în trafic mai scapi 1-2 cuvinte nepotrivite și îți spune că ai vorbit urât, recunoaște-o și spune-i că ai greșit. Încearcă să te abții pe viitor. Asigură-te că știe că acasă este mereu în siguranță. Nu îi acorda acces nelimitat la televizor și calculator. Nu îi cumpăra un animal decât atunci când va fi pregătit să devină responsabil pentru el. Laudă-l când a realizat ceva. Pot fi lucruri mici, nu e nevoie să realizeze ceva fantastic. Laudă-i însă efortul, iar nu inteligența. Nu tolera crize de isterie și ieșiri nervoase. Nici la 3 ani, nici la 18. Când va fi adult nimeni nu i le va tolera. Nu-l lăsa să abandoneze când este descurajat. Ajută-l dacă e nevoie (dar nu îi rezolva tu problema). Insistă mereu că el trebuie să rezolvă, iar tu doar îl ajuți puțin. Încurajează-l să umble desculț, când se poate. Învață-l să nu-i fie frică de animale, ci să le respecte. Nu accepta să rănească animalele. Chiar dacă pare o biată pisică, acceptând să o lovească, îl înveți că este în regulă să lovească fără motiv pe altcineva. Învață-l în schimb că fiecare viață este valoroasă. Discută cu copilul despre ce vrea să devină când va fi mare. Nu de descuraja de răspunsurile sale. Explică-i că un cuvînt dat este un agajament luat. Și nu uita, el va urma exemplul tău. Băieții sunt precum puii de leu – își arată afecțiunea și prin luptă. Când te provoacă, acceptă-i provocarea. Când animalul său moare, ajută-l să-l îngroape. Oferă-i o explicație legat de asta. Vorbiți despre moarte. Cu precauție, spune-i despre oamenii răi și ce ar trebui să facă atunci când este abordat de cineva străin. Învață-l să fie puțin precaut. Explică-i că sunt atingeri care nu sunt în regulă și să-ți spună imediat dacă s-ar întâmpla. Nu purta luptele lui. Încurajează-l să citească multe cărți. Când e mic citește-i tu însuți povesti pentru copii. Acestea îi vor forma o vastă cultură generală, un vocabular bogat, o viziune diverse și complexă asupra lumii. . Ai grijă să te vadă citind. Nu-i spune să nu plângă niciodată. Întreabă-l în schimb de ce plânge și discutați subiectul. Lasă-l să termine ce are de spus. Știu că e greu, mie însumi mi se pare dificil, mai ales că fiul meu ar putea vorbi ore întregi fără întrerupere. Ideea este să arăți că este ascultat și că părerile sale sunt importante pentru tine. Pune-i întrebări care să-i arate că-l asculți. Încurajează-l să înceapă o colecție – timbre, monede, abțibilduri, mașinuțe, etc. Insistă să se spele pe mâini înainte de masă. Cere-i să stea pe scaun la masă când mănâncă. De preferat cu televizorul oprit. Du-l cu mașina la evenimente speciale. Fii disponibil pentru el în astfel de momente, inclusiv să-l iei cu mașina la ora stabilită. Du-i și pe prietenii lui. Astfel vei avea ocazia să-i cunoști. Încurajează-l să vorbească despre visele sale, despre ce își dorește să facă în viitor. Povestește-i despre ale tale. Prezintă-l altor oameni pe care îi respecți. Descrie-i calitățile pe care le respecți la aceștia, astfel încât el să le poată modela. Nu îl critica ca și ființă, fă observații doar asupra comportamentelor sale sau a lipsei de efort: „Ai făcut/este dezordine la tine în cameră„, iar nu „Ești mereu dezordonat” sau și mai rău „Ești nesimțit„. Lasă-l să aleaga el bradul de Crăciun din piață. Chiar dacă nu va fi cel mai frumos brad, va fi cel ales de el. Implică-l în hobby-urile tale. Încurajează-l să creadă în Moș Crăciun. În iepurașul de Paște. În zâne și magi. Îi va dezvolta admirația față de complexitatea lumii. Încurajează-l să fie prieten cu copii români, cu cei maghiari, turci sau cu copii chinezi care nu rup o vorbă în românește. (Chiar s-a mutat o familie de chinezi lângă noi și mă gândeam că fiul meu va copilări împreună cu ei) Dacă îți vei petrece timp cu el și prietenii săi atunci când este tânăr, nu va fii 100% reticent să iasă cu tine și prietenii săi când va deveni adult. Dă-i o foaie mare de hârtie, pensulă și culori. Încurajează-l să mâzgălească. Explică-i că nu este Ok să facă același lucru pe pereți. O va face oricum. Acceptă asta. Cere-i să își facă temele singur. Ajută-l, dar nu le fă tu. Verifică-i temele, împreună cu el. Nu îl lăsa să fie complet independent la școală. Spune-i și arată-i cât de importante sunt pentru tine studiile sale.  Învață-l că doar pentru că nu este cel mai bun, nu înseamnă că nu se poate distra. Invata-l sa fie ateu. Un copil își poate pierde lucrurile. Un copil care și le pierde și nu-i sunt cumpărate la loc, va învăța să nu le piardă. Insistă să-și ia un job de vară cât mai repede. Probabil că nu va fi încântat de idee, insistă oricum să o facă. Dacă își dezvoltă de tânăr obiceiul de a lucra, va avea un avantaj ca și adult. Învață-l să nu facă pariuri pe care nu-și permite să le plătească. Învață cântece pentru copii și cântați-le împreună. Chiar dacă veți exaspera vecinii. Măsoară-ți limbajul. Cuvintele dure nu mai pot fi luate înapoi. Du-l într-un loc unde a avut loc o bătălie. Explică-i că mulți oameni au murit pentru libertatea țării. Dacă aveți drum în București, arată-i clădirea Senatului și a Camerei Deputaților. Explică-i pe scurt despre cum este condusă o țară. Folosește un limbaj adecvat, indiferent de părerea pe care ai putea-o avea față de senatori și deputați. Învață-l că e mult mai ușor să piardă încrederea cuiva, decât să o câștige. Ajută-l să facă o listă cu oamenii pe care îi admiră cel mai mult și vorbiți despre calitățile acestora. Nu te lăsa afectat dacă nu ești în listă. Întotdeauna vorbește pozitiv despre profesorii săi, de față cu el. Cere-i să procedeze la fel. Cere-i să pună înapoi lucrurile tale, atunci când ți le ia. Procedează la fel cu lucrurile lui. Învață-l să nu se urce niciodată într-o mașină condusă de cineva care a băut. Nu-i citi jurnalul personal. Niciodată! Acceptă că nu îi vei putea repara inima rănită. O poți doar alina. Învață-l să-și stabilească obiective și să lucreze pentru a și le realiza. Începe cu lucruri mici. Pretinde ca respectul tău să fie câștigat, meritat. El nu este implicit. Arată-i ce și cum poate învăța din eșecuri. Nu uita că el te va urmări cum îți tratezi părinții. Și va proceda la fel cu tine, când va fi adult. Povestește-i cine au fost bunicii lui (dacă nu mai trăiesc). Dacă da, încurajează-l să petreacă timp cu ei, trecând peste orice fricțiuni ai putea avea cu aceștia. Nu-l acoperi când a făcut greșeli. Va învăța că poate scăpa. Cere-i imediat să-și asume responsabilitatea pentru faptele sale. Nu te procupa de sentimentele sale, confruntă-l. Iar după ce incidentul s-a rezolvat, treci peste el. Nu-l critica în fața prietenilor săi. Nu-i pune un televizor în cameră. Învață-l să fie punctual și să anunțe dacă întârzie. Întotdeauna. Niciodată să nu-i permiți să-ți răspundă obraznic. Nici ție, nici soțului/soției. Învață-l să folosească un deodorant. Și întreaga casă îți va mirosi mai bine. Învață-l că nu există obiect care să merite să fie furat. Încurajează-l să-și asculte instinctul. Dacă ceva pare în neregulă, probabil așa este. Învață-l că își poate depăși frica doar trecând prin ea. Spune-i cât mai des „Te iubesc„.

https://florinrosoga.ro/blog/100-lectii-parinte-copil/